Războiul și crizele întăresc antițigănismul

Sute de mii de refugiați din Ucraina au ajuns în capitala Germaniei, Berlin, de la începutul agresiunii rusești. Cei mai mulți au fost întâmpinați cu căldură. Unii, însă, au trebuit să aducă dovezi suplimentare prin care să demonstreze că sunt „adevărați refugiați”. La standurile de mâncare li s-au cerut cărți de identitate. Alții au fost pur și simpluj jigniți pe considerente rasiale. În cazul unei familii, forțele de securitate au blocat accesul către punctul de testare pentru Covid-19.

„De la începutul războiului am observat că femeile de etnie romă care au fugit din Ucraina nu sunt tratate ca refugiate în căutarea protecției, ci ca migrante ilegale”, spune Violeta Balog, șefa Centrului de documentare antițigănism DOSTA al organizației Amaro Foro e.V. din capitala federală.

Mult mai multe incidente la Berlin

DOSTA amintește de responsabilitatea Germaniei pentru crimele național-socialisteîmpotriva membrilor minorității sinti și romadin Europa: „Campania germană de exterminare a avut loc și în Ucraina, au fost comise împușcături în masă”.

Din 2014, DOSTA documentează discriminarea rasială împotriva persoanelor romesau care sunt percepute ca atare în Berlin. Un total de 372 de cazuri au fost înregistrate pentru anii 2021 și 2022, cele mai mari cifre de la începutul proiectului. Echipa presupune însă că există și un număr mare de situații neraportate.

Abia din 2022, la recomandarea Comisiei Independente de Antițigănism, a fost deschis un centru național de raportare și informare.

Statutul de refugiat în dubiu

Mehmet Daimagüler, comisarul antițigănism al Guvernului federal, confirmă că romii din Ucraina sunt dezavantajați începând din țara de origine și până în cea în care caută protecție. Peste 30 de persoane au fost coborâte cu forța de către poliția federală și personalul feroviar din trenurile germane de mare viteză. Li se pusese la îndoială statutul de refugiat.

„Este greu de admis că romii, descendenți ai oamenilor care au supraviețuit Holocaustului, unii duși spre camerele de gazare în trenurile Reichsbahn (serviciul feroviar al regimului nazist - n. red.), să fie acum discriminați în trenurile Deutsche Bahn (serviciul public de căi ferate din Germania - n. red.)”. A existat o discuție cu președintele Deutsche Bahn și cu cel al Consiliului Central al Sinti și Roma din Germania iar DB s-a angajat să-și educe angajații.

DOSTA subliniază că și refugiații din Republica Moldova au avut experiențe negative la Berlin. Au fost tratați ca romi și „refugiați ilegitimi”, spune politologul Aron Korozs. Romii din Moldova au acces redus la educație și îngrijire medicală. Iar autoritățile de la Berlin ar practica repatrierile forțate ale unor oameni grav bolnavi sau femei însărcinate.

Antițigănism în viața de zi cu zi

O femeie se prezintă la serviciile de urgență dintr-un spital din Berlin pentru că se simte foarte rău după chimioterapie. Când îi vine să vomită, oamenii din serviciul de pază o dau afară din clădire, reproșându-i că „vii aici doar să mănânci și să bei”. O altă femeie, originară din România, ridică un pepene verde dintr-un supermarket, să vadă dacă este copt. Personalul de securitate o alungă, „pentru că țiganii fură mereu”. Victima a depus plângere pentru insultă.

Romii și persoanele considerate a fi roma suferă discriminare în toate domeniile vieții - la cumpărături, la locul de muncă sau în contact cu vecinii și proprietarii, reiese din evaluarea DOSTA.

Celor afectați le este greu să se apere, pentru că, explică Balog, de multe ori este vorba despre nevoi existențiale, precum locuința sau munca. Mulți se tem de consecințe. Nu fără motiv: o persoană care s-a plâns prin Amaro Foro că a fost discriminată de proprietarul locuinței s-a trezit cu contractul de închiriere anulat.

Prejudecăți și infracțiuni împotriva romilor

Un studiu realizat la Leipzig în 2022 a constatat că, atunci când sunt întrebați despre sinti și romi, mulți oameni răspund cu respingere. „Aș avea probleme dacă ar exista sinti și romi în zona mea” este opinia a mai mult de jumătate dintre cei chestionați în estul Germaniei și a mai mult de o treime în vestul Germaniei. Că „sinti și romii tind să comită infracțiuni” a fost o părere împărtășită de și mai mulți subiecți ai studiului.

Antițigănismul duce la un număr tot mai mare de crime împotriva minorității roma și sinti. „În 2022, au fost înregistrate 145 de infracțiuni de această natură, inclusiv 12 violente”, a transmis Guvernul federal, ca răspuns la o solicitare a parlamentarilor Partidului Stângii. Este cel mai mare număr de când a început monitorizarea situației, în 2017. Mehmet Daimagüler a precizat pentru DW că el presupune că bilanțul indică de fapt „doar o fracțiune din realitate”.

Educaţie refuzată

O mamă din România caută un loc într-o creșă pentru fiica ei. La telefon, conducerea creșei îi spune că sunt locuri libere. Când ajunge la fața locului este însă refuzată: nu mai sunt locuri. O cunoștință de-a femeii, „percepută ca fiind albă”, primește un loc pentru copilul ei câteva zile mai târziu în aceeași creșă.

Potrivit Violetei Balog, nu doar la creșe le sunt refuzate locuri copiilor romi și celor percepuți ca atare. Mulți copii „așteaptă o veșnicie” să fie primiți în unele școli. Iar unele administrații școlare i-au respins pe copiii din Republica Moldova pe motiv că „oricum vor fi deportați”.

În cazul copiiilor din grupurile minoritare care ajung în cele din urmă să meargă la școală apare adesea hărțuirea din partea colegilor de clasă și a profesorilor. Studiul RomnoKher privind educația a constatat că mai mult de șase din zece au suferit discriminare la școală. Potrivit Violetei Balog, bullyingul rasist la școală poate avea un impact major asupra educației copiilor și le poate limita șansele. Discriminarea nu trebuie acceptată: „Trebuie să existe organe independente cărora să te poți plânge și care să aibă și atribuții” pentru a izola astfel de situații.

Locuri de grădiniță și școală trebuie puse la dispoziție pentru toți copiii. În loc să fie izolați în clase speciale pentru imigranți, ar trebui să facă parte din clase amestecate și să fie sprijiniți cu suport lingvistic.

Sinti și romi au fost persecutați și uciși în timpul erei naziste. În lagărele de concentrare au fost tatuați cu litera Z, o "insultă rasistă care rănește”. Violeta Balog critică faptul că genocidul nazist al minorității europene sinti și roma este de obicei menționat doar în treacăt în cărțile de istorie. „Sinti au făcut parte din societatea germană de peste 600 de ani. Nu se poate să trăim în continuare în ignoranță”.

Abuzuri ale autorităților

În 2020 a intrat în vigoare la Berlin prima lege antidiscriminare (LADG). DOSTA vede progrese, dar și incidente antițigăniste înregistrate după aceea la nivelul autorităților, inclusiv în agențiile de angajări sau în serviciile sociale.

DOSTA a aflat în 2019 printr-o scurgere de informații de la Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă că instituția i-a plasat pe cetățenii români și bulgari din start sub suspiciunea generală de „abuz organizat asupra beneficiilor sociale”, spune Balog. Documentul a fost modificat, dar în practică sunt încă adesea solicitate informații și documente irelevante iar plățile întârzie foarte mult.

Pentru a respinge acuzațiile de „migrație a sărăciei”, DOSTA subliniază că rata șomajului în rândul persoanelor originare din România și Bulgaria în 2021 nu s-a deosebit de cea a populației germane.

Asistenții sociali, presa și clișeele

Într-un adăpost comunitar, o asistentă socială își sfătuiește o colegă să nu acorde prea multă atenție unei tinere rezidente de origine romă, pe motiv că aceasta va renunța în curând la școală și se va mărita. Acest parcurs ar fi „parte a culturii”. Colega îi răspunde îngrozită că ea însăși aparține minorității, învață și nu are copii - și primește următoarea replică: "Oh, ești și roma? Dar nu arăți!". Este un bun exemplu, spune Aron Korozs, că o parte dintre angajații din serviciile sociale gândesc în clișee antițigăniste, cum ar fi ideea unei culturi omogene a romilor, care de fapt nu există. Asistența socială nu trebuie să bage oamenii în aceeași oală, ci să știe să caute soluții individuale.

Purtătoarea de cuvânt a Amaro Foro, Andrea Wierich, se ocupă de reportajele mass-media despre minoritate. Există progrese, spune ea, dar clișeele antițigăniste nu au dispărut. „Cerșetorul este imediat etichetat ca rom, doctorul nu”, spune Wierich. Imaginile amplifică stigmatizarea: „Femeile rome nu sunt prezentate individual și în termeni egalitari, ci mai degrabă ca un corp străin; în imagini sunt, de preferat, îmbrăcate în fuste lungi colorate, cu păr negru și filmate din spate”.

Wierich ar dori ca membrii minorității să fie mai vizibili în mass-media: „Un rom ar trebui să prezinte vremea la știri și nu doar să fie văzut ca un activist de Ziua Mondială a Romilor”.