1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Rezoluția ONU privind Srebrenica: satisfacție și indignare

Samir Huseinovic | Zoran Arbutina
25 mai 2024

Decizia ONU de a institui o zi de comemorare a victimelor genocidului de la Srebrenica a fost întâmpinată cu reacții mixte. Bosniacii consideră că se fac în sfârșit auziți, sârbii spun că au fost stigmatizați pe nedrept.

https://p.dw.com/p/4gHHJ
Comemorarea masacrului de la Srebrenica
O femeie printre mormintele victimelor masacrului de la SrebrenicaImagine: Amel Emric/AP/dpa/picture alliance

Zilele de comemorare sunt de obicei stabilite în urma unui vot în unanimitate dat de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. De data aceasta a fost diferit: dintr-un total de 193 de țări, 84 au votat pentru introducerea unei „Zile Internaționale de Reflecție și Comemorare a Genocidului de la Srebrenica”, 19 împotriva rezoluției iar 68 s-au abținut. În timp ce aproape toate țările Uniunii Europene și Statele Unite au fost pentru, împotrivă au votat Serbia, Rusia și China, printre altele, precum și Ungaria, singurul membru al UE care s-a opus.

Reacțiile din țările Balcanilor de Vest au fost și ele împărțite. Pentru Denis Becirovic, reprezentantul musulmanilor bosniaci în Președinția tripartită a Bosniei și Herțegovinei, adoptarea rezoluției este un ”act de civilizație”, o ”victorie pentru adevăr și dreptate” și o ”oportunitate de reconciliere în regiune". Demnitarul de la Sarajevo consideră că „nu există națiuni genocidare, iar criminalii nu se pot ascunde în spatele națiunilor”.

SUA New York 2024 | Şedinţă ONU consacrată victimelor de la Srebrenica | Rezultatul votului
Rezultatul votului privind rezoluţia ONUImagine: Eduardo Munoz/REUTERS

Și colegul său care reprezintă comunitatea croată în prezidiului statului bosniac, Zeljko Komsic, este, de asemenea, de părere că adoptarea rezoluției este o ”oportunitate pentru toți oamenii responsabili din Bosnia și Herțegovina de a construi o nouă atitudine față de genocid la nivel civilizat”. Țara ”va ieși mai puternică, iar o Bosnie puternică este o garanție că genocidul nu se va repeta”, a punctat Komsic.

Sârbii bosniaci resping rezoluția

Politicienii din tabăra sârbilor bosniaci văd altfel lucrurile. ”Două treimi din populația lumii nu a susținut rezoluția privind Srebrenica”, a comentat reprezentanta sârbă în președinția statului bosniac, Zeljka Cvijanovic. ”Multe țări au subliniat că această rezoluție a venit fără consens”.

Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska, una din cele două entități care compun federația Bosnia și Herțegovina, are de multă vreme o retorică naționalistă și separatistă. Dodik a condamnat ferm adoptarea rezoluției. Vorbindu-le jurnaliștilor chiar la Srebrenica, acesta le-a spus că ”nu a existat genocid” și a făcut exact ceea ce rezoluţia condamnă (şi este legal interzis în Bosnia şi Herţegovina): a negat genocidul.

Bosnia şi Herţegovina | Milorad Dodik
Milorad Dodik, preşedintele sârbilor bosniaciImagine: Dragan Maksimović/DW

Referindu-se la inițiatorii votului, șeful sârbilor din Bosnia a spus că aceștia ”nici măcar nu au avut majoritate”, ceea ce face ca rezoluția să fie ratată. ”Planul de a impune genocidul și descalificarea morală a sârbilor a eșuat”, a apreciat Dodik, care a reluat pledoaria pentru o ”separare pașnică” a părții sârbe de Bosnia și Herțegovina.

Politicienii sârbi atacă Germania

Oficialii din Serbia descriu, de asemenea, rezoluția ca pe o încercare de a stigmatiza colectiv întreaga țară și poporul sârb. O fac ignorând, însă, că în textul rezoluției introduse de Germania și Rwanda nu se menționează nicăieri nici Serbia, nici sârbi și nici vreo vinovăție colectivă.

"Această rezoluție nu este îndreptată împotriva poporului sârb ci exclusiv împotriva celor care au fost responsabili de genocid", a subliniat ambasadoarea Germaniei la ONU, Antje Leendertse, când a prezentat textul documentului. ”Este vorba de a cinsti memoria victimelor, de a le susține descendenții și de a opri negarea genocidului și glorificarea făptaşilor”.

În schimb, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic a văzut rezoluția ca pe un atac asupra țării sale. Liderul de la Belgrad a acuzat Germania că ”dă lecții de moralitate” și a subliniat că această rezoluție nu va duce la reconciliere și nici la o mai bună înțelegere între oamenii din regiunea Balcanilor de Vest. Mai degrabă, a adăugat Vucic, va ”deschide din nou răni vechi și va provoca haos în Balcani”. Referindu-se, apoi, la Holocaust, șeful statului sârb a întrebat: ”De ce nu au început acești oameni să vorbească despre genocidul pe care l-a comis țara lor?”

SUA New York 2024 | Aleksandar Vučić, preşedintele Serbiei
Preşedintele Serbiei, Aleksandar VucicImagine: Angela Weiss/AFP/Getty Images

După vot, însă, Vucic s-a arătat foarte mulțumit: a adăugat abținerile la voturile contra și a prezentat rezultatul reuniunii ONU ca pe o ”mare victorie sârbă”, afirmând, triumfător, că „oamenii care au vrut să stigmatizeze poporul sârb au eșuat” și că ”nu vor reuși să o facă niciodată”.

Vucic a fost, în trecut, între 1998 și 2000, ministru al Informațiilor în Serbia condusă de dictatorul Slobodan Milosevic după ce anterior, chiar în zilele genocidului de la Srebrenica din iulie 1995, amenința din Parlamentul de la Belgrad că Serbia „va ucide o sută de musulmani pentru fiecare sârb ucis”.

Puternicul susținător al Serbiei

Spre deosebire de ”mulțumitul” președinte Vucic, vicepremierul Serbiei, Sinișa Mali, a fost dezamăgit de decizia Adunării Generale a ONU. "A fost comisă o crimă împotriva Serbiei, a fost impusă poporului nostru o etichetă pe care nu o merită. Și asta a venit din partea lumii moderne, care vorbește atât de mult despre democrație și dezvoltare", a comentat oficialul de la Belgrad.

Bosnia şi Herţegovina Srebrenica
Srebreniţa: urmele războiului sunt vizibile şi astăziImagine: Marinko Sekulic/DW

Serbia a avut un susținător puternic la New York: ambasadorul rus Vasili Nebenzia a subliniat trecutul Germaniei ca agresor în două războaie mondiale și responsabilitatea Germaniei pentru Holocaust și pentru genocidul Herero și Nama comis la începutul secolului al XX-lea de către Reich-ul german în ceea ce este acum Namibia: ”Suntem convinși că Germania nu are nicio autoritate morală să menționeze termenul genocid pentru a descrie altceva decât propriile sale crime atroce”, a afirmat reprezentantul Moscovei.

Acordul de la Dayton: Nu mai e război, dar nici pace

Croația, care a susținut redactarea și adoptarea rezoluției, a salutat votul din Adunarea Generală, iar Slovenia a descris documentul drept un ”moment istoric”. În Kosovo, rezultatul votului din Adunarea Generală a ONU a fost, așa cum era de așteptat, evaluat diferit. Prim-ministrul de la Priștina, Albin Kurti, a salutat adoptarea rezoluției și a subliniat responsabilitatea Serbiei pentru pacea în Balcani. În partea sârbă a orașului divizat Mitrovica, din nordul Kosovo, populația a protestat față de decizia ONU cu un convoi de zeci de mașini care purtau steaguri mari ale Serbiei.