1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Victoria Ucrainei, șansa de reintegrare a Moldovei

5 septembrie 2023

O eventuală victorie a Ucrainei în războiul declanșat de Rusia ar genera condiții pentru retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană iar aceasta ar conduce la reintegrarea Republicii Moldova.

https://p.dw.com/p/4Vyj4
Republica Moldova vicepremierul Oleg Serebrian
Vicepremierul pentru Reintegrare al R. Moldova, Oleg SerebrianImagine: Simion Ciochina/DW

Capii regimului separatist pro-rus de la Tiraspol ar putea ajunge în lista persoanelor conectate la Rusia în privința cărora sunt aplicate sancțiuni internaționale.

O eventuală victorie a Ucrainei în războiul declanșat de Rusia ar genera condiții pentru retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană iar aceasta ar conduce la reintegrarea Republicii Moldova. Declarația a fost făcută într-un interviu oferit DW de către vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

Războiul lui Putin a făcut regimul separatist de la Tiraspol vulnerabil și dependent de Chișinău. Numai că autoritățile moldovene ezită să aplice instrumentele generate de războiul din țara vecină, pentru a începe democratizarea regiunii controlate de regimul separatist pro-rus. Detalii, în interviul ce urmează.

DW: Cum s-au schimbat relațiile dintre Chișinău și Tiraspol la un an și jumătate de la invazia Rusiei asupra Ucrainei?

Oleg Serebrian: Relațiile dintre Chișinău și Tiraspol se schimbă constant. Apar elemente noi, fie în conjunctura regională, fie la Tiraspol. Faptul că în anul curent am avut doar trei întrevederi în formatul 1+1 arată că până și acest format are handicapuri. Suntem puși în situația să ne gândim la o formulă mai potrivită pentru continuarea negocierilor, mai cu seamă ținând cont de faptul că trebuie să avem în vedere procesul de integrare europeană.

Ecuația s-a schimbat și din cauza războiului din Ucraina, și a noii conjuncturi economice în care s-a pomenit regiunea transnistreană, dar și din cauza relațiilor dintre Chișinău și Bruxelles. Noi doar deocamdată mai ținem dosarul transnistrean separat de procesul de integrare europeană. Dar și Republica Moldova, și Georgia - chiar dacă nu este țară candidată pentru aderare, dar are perspectivă europeană - și Ucraina vor trebui să se gândească cum își corelează procesele de reintegrare teritorială cu cel de integrare europeană. Cred că cel mai probabil va fi o poziție unică pentru aceste trei țări - poate excluzând Ucraina, dar nu cred că situația va fi în totalitate identică cu cea a Ciprului de Nord, pentru că sunt niște deosebiri între cazul Georgiei și al Republicii Moldova și cel Ciprului de Nord.

- O soluție unică însemnând ce și venind din partea cui?

- Nu vor fi tratamente diferențiate în problema reintegrării în cazul celor trei țări. Adică ceea ce va fi aplicabil pentru Moldova va fi aplicabil și pentru Ucraina și Georgia. Nu i se va spune Georgiei: „Sunteți acceptați fără Abhazia și Osetia de Sud”, iar Moldovei altceva. Va fi aceeași abordare față de toate aceste trei țări.

- Președintele Zelenski și alți oficiali ucraineni, dar și conducerea Republicii Moldova au spus de mai multe ori că o eventuală victorie a Ucrainei în războiul declanșat de Rusia va genera o soluție și pentru problema transnistreană. Ce anume ar presupune o astfel de soluție? Cum poate o eventuală victorie a Ucrainei să conducă la dispariția regimului separatist pro-rus de la Tiraspol?

- Victoria Ucrainei ar însemna slăbirea Federației Ruse, inclusiv ca jucător important în procesul de negocieri în problema transnistreană. În acest moment, factorul rusesc nu poate fi ignorat în stânga Nistrului, în primul rând din cauza prezenței militare ruse de acolo. Când vorbim de formatul 5+2 nu luăm în calcul că există și dimensiunea militară, care nu se discută în acest format. Nu se discută despre retragerea trupelor ruse sau despre lichidarea stocului de muniții de la Cobasna în formatul 5+2. Această chestiune ar trebui să fie discutată la nivel bilateral între Chișinău și Moscova. Dar acum nu se discută acest subiect, pentru că negocierile sunt înghețate.

Trebuie să gândim și o nouă formulă a discuțiilor pe dimensiunea retragerii trupelor ruse și a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că fără demilitarizarea regiunii transnistrene este de neimaginat cum putem merge mai departe în procesul de reintegrare. Putem merge pe integrare sectorială - ceea ce facem acum. Presăm regiunea transnistreană pe anumite segmente să accepte voit sau nevoit regulile de joc ale Chișinăului. Dar atât timp cât există prezență militară rusă în regiune este greu de imaginat o soluționare definitivă a problemei. Iar victoria Ucrainei ar deschide perspective noi pentru retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Iar retragerea trupelor deschide perspective foarte reale de reintegrare a țării, pentru că influența factorului militar rusesc asupra establishmentului de la Tiraspol este covârșitoare. Războiul din Ucraina a schimbat cardinal punctele de reper în procesul de negocieri în problema transnistreană.

Republica Moldova Oleg Serebrian
Oleg Serebrian, la interviul realizat de Vitalie CălugăreanuImagine: Vitalie Calugareanu/DW

- Este acum regimul separatist pro-rus de la Tiraspol mai vulnerabil în raport cu Chișinăul decât era până la invazia Rusiei asupra Ucrainei?

- Mult mai vulnerabil. Și la nivel economic, și la nivel de mobilitate. Așa-zișii oficiali de la Tiraspol nu mai ies din regiune. Deja de un an - de pe 1 septembrie 2022 - când Chișinăul a impus acel mecanism de preavizare pentru deplasările așa-zișilor lideri de la Tiraspol în afara Moldovei. Din acel moment, practic, au fost sistate contactele fizice ale exponenților regimului separatist cu Moscova. În plus, au fost votate acele amendamente la Codul penal care sancționează infracțiunea de separatism. Ei invocă mereu aceste modificări în discuțiile cu partenerii noștri externi ca fiind o piedică pentru procesul de negocieri în formatul 1+1. Spun că nu vin la Chișinău la negocieri pentru că se tem să nu fie arestați. Așa că insistă ca întâlnirile să aibă loc la Bender.

- Se știe că oligarhul Viktor Gușan este omul care trage sforile la Tiraspol și pe segmentul politic, și pe cel economic. Și noi vedem că între acest personaj și autoritățile constituționale există un soi de înțelegeri tacite, care îi permit lui să facă în continuare bani.

- Eu nu cunosc despre existența unor astfel de relații.

- După ce Ucraina a închis contrabanda prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene pe 24 februarie 2022, firmele lui Gușan fac operațiuni de import-export tranzitând teritoriul controlat de autoritățile constituționale.

- Dacă există o companie din regiunea transnistreană, înregistrată provizoriu la Agenția Servicii Publice de la Chișinău, care nu a comis abateri flagrante, detectabile în perimetrul constituțional... Noi avem vamă și instituții de anchetă care pot sesiza aceste nereguli. Acum nu există un temei probabil pentru ca acest trafic să fie sistat. Ar trebui să existe o motivație juridică...

- Dvs considerați că firmele lui Gușan activează legal pe teritoriul Republicii Moldova din partea stângă a Nistrului?

- În nici un caz nu am avut asta în vedere.

- Autorităților constituționale li se reproșează tot mai des în ultima vreme că nu folosesc pârghiile oferite de războiul din Ucraina, care au făcut regimul separatist dependent de Chișinău, pentru a sugruma economic acel regim ilegal. De ce nu folosim aceste pârghii?

- Când vorbim de sugrumare economică trebuie să ținem cont și de posibilele reacții internaționale care ar putea să apară.

- M-am referit la instrumentele care s-au ivit pentru a sugruma regimul separatist, nu populația din stânga Nistrului. De ce nu ar începe Moldova ca stat să-și onoreze obligațiile pe care le are față de cetățenii din stânga Nistrului ocolind structurile create de regimul separatist și fără firmele lui Gușan?

- Noi încercăm să aplicăm treptat mecanisme economice de control într-un mod mult mai riguros. Se lucrează la toată legislația care ține de import în regiunea transnistreană, pentru că avem foarte multe sesizări din partea mediului de afaceri din dreapta Nistrului (Chișinău), care este pus într-o situație de inegalitate în raport cu cei din partea stângă a Nistrului (Tiraspol). Avem exemplul fabricii „Macon” care a eșuat economic din cauza acestei inechități. În regiunea transnistreană se importă combustibil neimpozitat. În plus, au energie electrică și gaz ieftin, iar asta contribuie la un sistem de economie de dumping. Ceea ce dorim noi este ca mediul de afaceri din regiunea transnistreană să activeze exact după aceleași reguli ca și mediul de afaceri din partea dreaptă a Nistrului.

- Adică să plătească taxe la bugetul țării.

- Da. La aceasta se lucrează și nu facem secret din asta. Toate proiectele de legi care se referă la acest subiect sunt acum revizuite. Există o comunicare între Parlament și Guvern, se discută și cu partenerii internaționali, inclusiv cu cei implicați în procesul de negocieri.

- Perceperea taxelor de către Chișinău de la companiile din regiunea transnistreană ar însemna că Guvernul Republicii Moldova va trebui să facă defalcări către raioanele din stânga Nistrului, la fel cum face transferuri către raioanele Cahul, Drochia, etc. de pe malul drept. Adică ar însemna o intrare în normalitate.

- Noi facem deja asta indirect. Avem tineri din regiunea transnistreană care își fac studiile în partea dreaptă a Nistrului, avem pacienți care apelează aici la servicii medicale. Va trebui să ne gândim la un mecanism legat de asigurările sociale, pentru că va fi o presiune mare în acest sens. Acesta este unul din elementele sensibile. Consecințele trebuie evaluate.

Hartă - Republica Moldova și vecinii
Harta Republicii Moldova și a țărilor vecine

- Cât poate dura acest proces de aducere a companiilor din regiunea transnistreană în câmpul constituțional al Republicii Moldova?

- De la câteva luni până la un an.

- Deci, peste un an, noi nu o să mai avem acea hotărâre de Guvern nr.1001 care scutește companiile transnistrene de toate taxele și accizele. Corect?

- Sunt multe complicații tehnice care nu pot fi detectate. Ele toate trebuie racordate, pentru a nu produce deteriorări inutile pe anumite segmente.

- Ați analizat motivele care au determinat în 2001 guvernul de la Chișinău, controlat de comunistul Vladimir Voronin, să aprobe acea hotărâre absurdă (nr.1001) prin care Chișinăul de facto finanțează și azi regimul separatist?

- Citind unele protocoale sau unele înțelegeri semnate în anii `90 sau 2000 nu putem înțelege logica lor. De exemplu, în 1996, la nivel de președinte al Republicii Moldova a fost semnat un protocol care, practic, recunoștea „constituția” și „însemnele de stat”, etc., ale pretinsei „republici” transnistrene. E nevoie de o comisie din reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului care să examineze toate aceste acte semnate între anii `90 și 2000 și anularea lor. Deja am văzut că cineva a făcut trimitere la aceste acte într-un proces judiciar. Sunt sute de astfel de protocoale pe care noi abia acum le descoperim.

- Spuneți-ne care este motivul pentru care oligarhul Viktor Gușan, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski și pretinsul „ministru de externe” de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, nu se regăsesc în lista de sancțiuni internaționale impuse recent de UE, Marea Britanie și alte țări - acolo unde figurează mai mulți fugari moldoveni, agenți sau oligarhi ruși conectați la mașinăria de făcut bani negri din regiunea transnistreană?

- Pot să vă spun doar că se discută acum intens această chestiune.

- Pe 24 februarie 2022 (prima zi de război) Ucraina a închis Internetul pentru regiunea transnistreană. O companie din Chișinău a reconectat însă rapid zona controlată de separatiști la Internet. Fără nici o condiție de democratizare a regiunii. Fără a cere ca măcar un post TV din Chișinău să fie inclus în pachetul de canale TV pus la dispoziție de o altă firmă a lui Gușan populației din regiunea transnistreană. Tot ce pot urmări cetățenii noștri de peste Nistru sunt două posturi TV controlate de regimul separatist și alte 118 canale propagandistice retransmise din Rusia, care justifică războiul lui Putin. La Chișinău aceste posturi TV au fost interzise. De ce am făcut acest cadou regimului separatist?

- În regiunea transnistreană sunt și instituții subordonate autorităților constituționale de la Chișinău - câteva școli, două penitenciare și Comisariatul de Poliție - pe care noi nu le puteam lipsi de tot ce înseamnă accesul la comunicații și legătura cu lumea exterioară. Este adevărat, populația din regiunea transnistreană nu are acces la posturile moldovenești de televiziune și noi încercăm acum să condiționăm oferirea accesului la Internet cu penetrarea spațiului informațional de acolo de către posturile noastre de televiziune. Recunosc, a fost o scăpare din partea noastră atunci când s-a admis asigurarea cu Internet a regiunii transnistrene, dar putem repara această greșeală. Există o mare opoziție din partea Tiraspolului în acest sens. Partea bună e că posturile ucrainene de televiziune au rămas în pachetele TV la care au acces locuitorii regiunii.

- La mijlocul lunii iulie 2023, la Tiraspol, a fost asasinat, după ce a fost eliberat din pușcărie, opozantul regimului separatist, Oleg Horjan. A fost ucis în locuința sa. Știu că abia recent autoritățile separatiste i-au permis unui procuror de la Chișinău să cerceteze locul crimei. Ce mai știți despre această crimă?

- Unele informații au fost transmise Chișinăului de către cei de la Tiraspol. Eu nu am acces la ele și nici nu știu cât de relevante sunt. Vă spun punctul meu personal de vedere - eu nu cred deloc că a fost o banală infracțiune. Cred că motivația politică în cazul asasinării lui Horjan a existat. El era o figură destul de vizibilă, vocală... A vizitat Biroul pentru Reintegrare de la Chișinău cu câteva luni înainte de asasinat. Pot să vă spun că avea proiecte politice foarte clare și nu exclud ca anume aceste proiecte politice să fi condus la coliziuni cu cercuri de putere sau persoane influente de la Tiraspol.

- În acest caz, dacă admiteți că Horjan a fost asasinat ca urmare a unor coliziuni cu anumite cercuri criminale conectate la regimul separatist pro-rus, am o nedumerire. La două zile după asasinarea lui Horjan, pe stadionul lui Gușan din Tiraspol (stadionul „Sheriff”) a fost disputat meciul Sheriff cu Farul Constanța. S-a întâmplat asta pe un teritoriu controlat de un regim separatist, unde autoritățile constituționale nu pot asigura securitatea nici a jucătorilor, nici a suporterilor. Nu vedeți nimic anormal în asta?

- Noi am avut discuții cu cei de la Federația Moldovenească de Fotbal și ei au explicat decizia prin lipsa infrastructurii în partea dreaptă a Nistrului și că există o regulă impusă de UEFA legată de numărul de meciuri care pot fi jucate pe unul și același stadion dintr-o țară. Înainte de acest meci, pe stadionul „Zimbru” din Chișinău a fost disputat un alt meci și, din acest motiv, s-a decis ca meciul Sheriff - Farul Constanța să fie jucat la Tiraspol. O interdicție impusă în acest sens pe

linie politică s-ar interpreta că noi nu recunoaștem stânga Nistrului ca parte integrantă a Republicii Moldova...

- Nu. Am spune că noi nu putem asigura securitatea oamenilor care participă la meci...

- Da. Acesta ar fi motivul cel mai plauzibil, dar o astfel de interdicție ar aprofunda sciziunea dintre maluri.

- Pe 7 aprilie 2023, regimul de la Tiraspol l-a eliberat din penitenciar, după doi ani de detenție arbitrară, pe Adrian Glijin - un tânăr care a fost răpit de milițienii separatiști de la Camenca. Cu o zi înainte, printr-o decizie surpriză a unei instanțe de judecată de la Chișinău, a fost eliberat Andrei Samonii - un milițian transnistrean care a răpit și maltratat o familie de pe malul drept al Nistrului ca să îi ia banii. A fost un schimb de deținuți cu regimul separatist?

- Nu. Nu a fost nici schimb, nici coincidență. Împreună cu Glijin, au mai fost reținute atunci de către forțele transnistrene patru persoane. Doi polițiști moldoveni au fost eliberați după câteva ore. Dacă s-ar fi urmărit un schimb de deținuți, ar fi fost încarcerați cei doi polițiști moldoveni, nu domnul Glijin. A patra persoană care a fost reținută atunci este în continuare în detenție. Adrian Glijin ar fi fost eliberat oricum din cauza stării lui de sănătate. Iar pentru ca exponenții regimul să poată explica pe interior eliberarea lui Glijin au legat-o de acea decizie judiciară de eliberare a lui Samonii. Deci, nu a fost un schimb și nu am negociat nimic în acest sens. Un astfel de schimb ar fi extrem de periculos, pentru că s-ar crea un precedent.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.